Trăia. Ceea ce presimţise exista. Viaţa nu era un efort, mers lent spre îmbătrânire, cedări şi resemnări; viaţa era delir, tumult în soare, bucurie respirată.(Ionel Teodoreanu)
Îmi pierd zilele citind şi bând cafea. Port ochelari. Sunt (prea) ordonată. Nu pot să stau cinci minute potolită. Ador ceasurile. Îmi plac florile şi copiii. Am o frică teribilă de role, dar aş merge oricât şi oriunde cu bicicleta. Al doilea nume al meu este Încăpăţânare. Mă enervează când nu fac tot ce-mi propun. Îmi plac toate anotimpurile, nu mă deranjează dacă ninge până la etajul trei de la bloc, nu mă deranjează dacă mă sufoc de cald sau dacă îmi intră puf de păpădie în nas. Aş merge oriunde cu trenul. Vreau să călătoresc mult, mult de tot. M-aş închide oricând într-o cameră plină cu cărţi.
Încerc să nu mor, dându-mi bătaia inimii, din nou, copilăriei, tinereţii şi acelora care s-au oglindit, chiar şi o clipă numai, în fiinţa mea de abur, umbră şi lumină (Ionel Teodoreanu).
Act as if what you do makes a difference. It does.
"A pen, you see, you hold it between your thumb and your index finger. No, wait, you hold it however you want. After that, it's not hard, you don't even think about it. Your hands don't exist anymore. The important thing happens elsewhere. No, this won't do, it's still too pretty. You're not being asked to come up with something pretty, you know. No one gives a damn about pretty. There are children's drawings and glossy magazines for that. So put on your mittens, little genius, little empty shell, yes, go on, put them on, I tell you, and maybe at last you'll see, you'll draw an almost perfect failed circle."(Anna Gavalda)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu